O eroare pe magistrala CAN înseamnă că mesajele dintre calculatoare nu mai ajung corect, iar simptomele apar în grup, la funcții care par fără legătură. Verificarea începe cu măsurători de rezistență și de continuitate pe cele două fire, cu bateria deconectată, apoi continuă cu osciloscopul. Înlocuirea modulelor se face doar după ce s-a exclus un traseu degradat.
Magistrala CAN este rețeaua prin care calculatoarele mașinii schimbă mesaje scurte, pe două fire răsucite. Fiecare modul citește mesajele care îl interesează și transmite propria stare, fără un calculator central care să dea voie fiecăruia să vorbească. Când un fir este întrerupt sau un modul trage liniile la masă, comunicarea cade pe o zonă întreagă, iar simptomele apar la funcții care nu au legătură directă între ele.
Rețeaua are rezistențe de terminare, montate la capete, care țin impedanța la o valoare cunoscută. Măsurarea rezistenței între cele două fire, cu bateria deconectată, arată dacă rețeaua este completă. O valoare dublă față de cea prevăzută arată un fir întrerupt sau un modul deconectat, iar o valoare foarte mică arată un scurt între linii. Aceste două citiri orientează tot restul diagnosticului.
Pe mașinile moderne, rețeaua este împărțită în segmente legate prin module care repetă semnalul. Un defect pe un segment lasă celelalte segmente funcționale, ceea ce face ca simptomele să pară limitate la o zonă a mașinii. Schema arată pe ce segment se află fiecare calculator, iar măsurătoarea începe pe segmentul care conține modulele care nu răspund. Fără această citire, căutarea se face pe toată rețeaua, cu timp pierdut.
Simptomele apar ca martori aprinși în grup sau ca funcții care nu răspund la comandă. Pe ecran pot apărea mesaje de eroare, uneori diferite de la o pornire la alta. Testerul poate raporta module care nu comunică, deși ele există pe mașină, iar lista modulelor diferă de la o conectare la alta. Un tablou de bord care se resetează sau care afișează valori implicite este un alt semn, fiindcă modulul nu mai primește date de la celelalte calculatoare și trece pe valori de avarie.
Erorile intermitente apar des pe denivelări sau după ploaie, ceea ce arată spre un contact fizic. Dacă simptomul se reproduce cu mufa mișcată, căutarea se mută pe conector, iar modulele rămân suspecte abia după ce contactul a fost exclus. Notarea momentului în care apare eroarea scurtează mult căutarea, fiindcă arată ce anume s-a schimbat în mașină în acel interval.
Prima măsurătoare este rezistența între cele două fire, cu bateria deconectată și cu modulele lăsate pe poziție. A doua este continuitatea fiecărui fir până la fiecare mufă, cu atenție la traseele care trec prin burdufuri. A treia este verificarea izolației față de masă, care prinde un fir ros de o muchie metalică. Toate aceste probe se fac înainte de a demonta un modul, pentru ca rezultatul să fie concludent.
Cu osciloscopul se vede forma semnalului pe cele două fire, iar un semnal turtit sau unul cu niveluri diferite arată un traseu degradat. Aparatul ajută și la identificarea modulului care bruiază rețeaua, prin deconectarea pe rând a nodurilor și prin urmărirea formei semnalului după fiecare intervenție. Metoda cere răbdare, însă evită înlocuirea unor calculatoare scumpe, care ar fi schimbate fără să rezolve nimic.
Cea mai frecventă cauză este un conector cu umezeală, mai ales la mufele din praguri și din portbagaj. Urmează firele ciupite la montaj, după o reparație de caroserie sau după montarea unui accesoriu. Un modul alimentat cu tensiune prea mică poate trage rețeaua și opri comunicația pentru toate celelalte, fără ca el să fie defect. De aceea alimentarea fiecărui nod se măsoară înainte de a da vina pe rețea.
După repararea unui fir, legătura se face cu o mufă și cu o îmbinare protejată, pentru ca oxidul să nu revină în același loc. Se verifică apoi rezistența rețelei și se șterg codurile, iar probele se fac cu motorul pornit. Costul se confirmă la preluare, după ce se cunoaște lungimea traseului de refăcut și poziția mufelor implicate.
Accesoriile montate ulterior, cum ar fi un kit de sunet sau o cameră, pot introduce un nod care nu respectă cerințele rețelei. Dacă erorile au apărut după o astfel de montare, verificarea începe la legăturile accesoriului, iar deconectarea lui este o probă rapidă. Când rețeaua revine la normal fără accesoriu, problema este la modul de conectare, nu în calculatoarele mașinii.
Verificarea finală se face pe un drum scurt, cu testerul conectat și cu citirea codurilor la întoarcere. Un cod care apare doar în mers arată un contact care lucrează la mișcare, iar unul care apare la pornire arată o tensiune care scade sub prag în momentul rotirii. Rezultatele se notează, ca să existe o comparație dacă simptomul revine după câteva săptămâni.
| Simptom | Măsurătoare | Cauză probabilă |
|---|---|---|
| Mai multe module nu răspund | Rezistență între cele două fire | Fir întrerupt sau nod deconectat |
| Erori intermitente la denivelări | Continuitate cu mufa mișcată | Contact imperfect în conector |
| Un singur modul lipsește din listă | Alimentarea și masa modulului | Modul nealimentat sau defect |
| Comunicație căzută după ploaie | Izolație față de masă pe fire | Umezeală în mufaj |
Mersul este posibil dacă motorul pornește și frânele funcționează normal. Dacă apar martori de frână sau de direcție, opriți mașina și cereți verificare.
Un contact fizic se întrerupe pentru o fracțiune de secundă la mișcare, iar modulul înregistrează eroarea. Verificarea începe la mufele din zonele care lucrează.
Nu înainte de măsurarea alimentării și a continuității firelor. Multe module declarate defecte funcționează după repararea unui traseu.
Măsurătorile de bază se fac în aceeași zi. Un defect intermitent cere probe repetate, iar durata se confirmă la preluare.
Informativ. Pretul lucrarii se confirma la atelier, dupa ce se cunoaste simptomul.