Un alternator care nu încarcă se recunoaște după martorul de baterie aprins în bord și după lumina care slăbește la ralanti. Tensiunea măsurată la borne cu motorul pornit confirmă sau infirmă bănuiala în câteva minute. Înlocuirea se decide doar după ce s-a exclus o cădere de tensiune pe traseu.
Martorul de baterie care rămâne aprins după pornire este semnalul cel mai clar, mai ales când se aprinde și la ralanti. În mers, farurile slăbesc în momentul în care porniți un consumator mare, iar radio-ul sau instalația de climatizare pot cădea pentru o secundă. Dimineața, mașina pornește greu după o zi cu drumuri scurte, ceea ce arată că energia consumată nu a fost returnată în baterie.
Un alternator care încarcă sub necesar nu descarcă bateria dintr-o dată, o aduce la limită în câteva zile de drumuri urbane. Simptomul apare apoi brusc, de obicei dimineața, când temperatura este scăzută. De aceea merită urmărite pornirile tot mai lente din săptămânile anterioare, fiindcă ele anunță problema înainte ca mașina să rămână în parcare.
Zgomotul de la curea este un indiciu care se verifică ușor, cu motorul la ralanti. Un scârțâit scurt la pornire, care dispare după câteva secunde, apare des când cureaua este uzată sau când întinzătorul nu mai ține tensiunea corectă. Sunetul nu dovedește singur defectul, însă justifică o măsurătoare de tensiune înainte de a demonta alternatorul. Dacă zgomotul se aude și cu motorul cald, merită verificată și fulia arborelui cotit.
Un acumulator îmbătrânit și un alternator defect se comportă asemănător la prima vedere, de aceea măsurătoarea contează mai mult decât impresia. Dacă după pornirea cu cabluri motorul merge normal și tensiunea urcă la borne, problema este pe partea de încărcare sau în baterie. Dacă tensiunea rămâne jos cu motorul pornit, alternatorul nu livrează curent în rețea. Ambele situații cer aceeași primă verificare, pentru că fără tensiune măsurată nu se poate decide nimic.
Prima măsurătoare se face cu motorul oprit, după câteva ore de staționare, direct la bornele bateriei. O baterie încărcată stă în intervalul uzual de 12,4 până la 12,7 V, iar o valoare sub 12,2 V arată descărcare. A doua măsurătoare se face cu motorul pornit, la ralanti, iar tensiunea de încărcare trebuie să urce peste 13,5 V. Sub 13,0 V, circuitul de încărcare nu își face treaba.
A treia comparație este între tensiunea de la borna alternatorului și tensiunea de la baterie, citite în același timp. O diferență de peste 0,3 V arată o rezistență parazită pe cablul de plus sau pe legătura de masă. Se verifică apoi tensiunea dintre blocul motor și caroserie, pentru că o masă slăbită dă simptome care seamănă cu un alternator obosit. Măsurătoarea se repetă cu consumatori porniți, fiindcă un contact prost se vede doar la curent mare.
Regulatorul de tensiune menține tensiunea constantă indiferent de turație și de consumatori. Când cedează, tensiunea poate sări peste 14,8 V sau poate rămâne sub pragul de încărcare, iar becurile se pot arde. Periile uzate dau o încărcare intermitentă, care apare și dispare în funcție de vibrații. O diodă arsă în puntea redresoare lasă o pulsație vizibilă pe osciloscop și un curent de încărcare mai mic la ralanti.
Cureaua și întinzătorul se verifică înainte de orice demontare. O curea care patinează la rece dă un zgomot scurt la pornire și o tensiune care urcă abia după câteva secunde. Mufajul de excitație de pe alternator se controlează cu atenție, pentru că un contact oxidat acolo oprește încărcarea complet, deși alternatorul este în stare bună. La modelele cu management electronic al încărcării, testerul arată tensiunea cerută de calculator, care poate sta sub valoarea clasică fără să fie un defect.
Dacă măsurătorile arată cădere de tensiune pe traseu, se remediază cablajul sau contactul, iar alternatorul rămâne pe mașină. Dacă defectul este în alternator, piesa se desface și se verifică puntea redresoare împreună cu periile, iar reparația se face cu componente potrivite modelului. Înlocuirea completă se alege când rotorul sau carcasa sunt deteriorate, iar o remediere ar ține puțin timp.
Pentru o verificare de încărcare în Brașov, service-ul de electronică auto preia mașina cu bateria încărcată, ca valorile de pornire să fie clare. Costul se confirmă la preluare, în funcție de timpul de lucru pe model și de piesele necesare. Aduceți ambele chei și, dacă le aveți, facturile lucrărilor electrice făcute în ultimul an.
Un alternator nou montat fără verificarea traseului poate fi distrus în câteva luni de aceeași cădere de tensiune care a distrus piesa veche. De aceea măsurătoarea pe cabluri se face și după înlocuire, cu motorul cald și cu consumatori porniți, ca rezultatul să fie confirmat în condiții reale de lucru.
| Simptom | Valoare măsurată | Interpretare |
|---|---|---|
| Martor baterie aprins cu motorul pornit | Sub 13,0 V la borne la ralanti | Circuit de încărcare nefuncțional |
| Tensiune bună la alternator, slabă la baterie | Diferență peste 0,3 V pe traseu | Cădere de tensiune pe cablu sau pe masă |
| Tensiune care sare la consumatori mari | Peste 14,8 V la borne | Regulator de tensiune suspect |
| Zgomot scurt la pornirea la rece | Tensiune normală după câteva secunde | Curea care patinează sau întinzător slab |
Doar până la cel mai apropiat atelier, cu consumatorii opriți. Mașina merge pe baterie, iar distanța pe care o acoperă depinde de starea acumulatorului.
Multe defecte se remediază: puntea redresoare și periile se pot schimba separat, iar regulatorul vine ca piesă aparte. Înlocuirea completă se alege când rotorul sau carcasa sunt deteriorate.
Modelele cu management electronic al încărcării reduc tensiunea când bateria este plină, ca să scadă consumul. Valoarea este cerută de calculator și se citește cu testerul.
Măsurătorile de bază se fac în câteva minute, iar verificarea pe traseu cu consumatori porniți cere mai mult timp. Durata exactă se confirmă la preluare.
Informativ. Pretul lucrarii se confirma la atelier, dupa ce se cunoaste simptomul.